Nemuritor

[Strofa 1: RAPPA]

Vine o vreme-n care pui punct, şi tragi linie

Numai că ziua aia e mereu: 1 aprilie

Puncte de suspensie-n linia vieţii din palmă

"A fi sau a nu fi" nu-i o expresie, ci-o păcăleală

La 15 ani, visam că la douăzeci voi fi miliardar

La douăzeci, plângeam că n-a fost cum visam

La 25, speram că la treizeci voi fi plin de bani

Şi 15 ani, zi de zi, am visat ca la 15 ani

Stop! Nu mai vreau să dau niciun "bum"

Poate-o iau pe alt drum, şi mă piş cu jet de tun

Pe ce-am trăit pân-acum, nu mai vreau bani, ci aer

Nu sunt eu alesul, răstigniţi alt fraier

Alo, poliţia? Vreau să mă predau

C-am ucis nefiinţa... Să vă spun unde stau?

Bătătoresc planete, în bocanci şi salopete...

...le unui zidar liber, cu lumini ca instrumente

[Refren: Marcela Scripcaru]

Nemuritor, un spirit migrator

Către Iad sau Rai, către Pământ sau Cer, nu sper decât să zbor

Uşor, de dor, mi-e dor să-mi fie dor

Între Iad şi Rai, între Pământ şi Cer, rămân nemuritor

[Strofa 2: RAPPA]

N-am să plec niciodată, nicăieri e acasă

Pretutindeni-ul mă vrea în plasă

Şi mă invită, sufletul meu ezită, mai mereu îl evită

Că nu se-ntoarce de unde-a plecat, decât în vizită

Şi dacă plec, am s-o fac numai de formă

Că nu mă schimb, dar natura mă transformă

Fă-mă cuvânt, vers, epitet, sau odă

Şi-apoi, înapoi poet, când nu va mai fi la modă

Că mor, când îmi văd numele prin propoziţii

Apreciat la grămadă, cu toţi prăjiţii

Nu tot ce rimează-i vers, unii n-au habar

Că rima se învaţă, dar pentru vers, tre' să ai har

De-asta, m-am disociat, că-i plină lista

De rapperi băşinoşi, ce nu le-ajunge la nas nici batista

N-aţi înţeles, eu nu fac rap românesc

Eu nu cânt, eu nu scriu, eu trăiesc

Punct!

[Refren: Marcela Scripcaru]

Nemuritor, un spirit migrator

Către Iad sau Rai, către Pământ sau Cer, nu sper decât să zbor

Uşor, de dor, mi-e dor să-mi fie dor

Între Iad şi Rai, între Pământ şi Cer, rămân nemuritor

[Strofa 3: RAPPA]

Greul face frumosul să existe permanent

Frumosul existenţei permanente e în greu

Permanenta frumuseţe-a greutăţii unui existent

Mă face-n permanenţă să exist, la rândul meu

Şi le mulţumesc, fiindcă nu sunt ingrat

Prietenilor ce m-au trădat, celor ce m-au desconsiderat

Jandarmilor, pentru pulane primite-n cap

Banilor, ce doar m-au vizitat

Celor ce au iscat scandaluri, şi-au plecat

Că niciunul n-a riscat să se facă de căcat

Stadioanelor, pe care le-am luat cu asalt

Ţigăncii de pe Plevnei, pentru primul contact

Toate şi toţi, constat că m-au transformat

În ce va fi consemnat în viitoru-ndepărtat

"Nemuritorul lăutar de asfalt", de viaţă nu m-am săturat

Şi-ntreab-o pe mama, câtă i-am mâncat

[Refren: Marcela Scripcaru]

Nemuritor, un spirit migrator

Către Iad sau Rai, către Pământ sau Cer, nu sper decât să zbor

Uşor, de dor, mi-e dor să-mi fie dor

Între Iad şi Rai, între Pământ şi Cer, rămân nemuritor